-Mama lui Edouard își bea ceaiul

Mama lui Edouard își bea ceaiul cu prietena ei Yvette. Amândouă erau blonde, mici de statură, și foarte frumușele în taioarele lor de culoare deschisă. Era întâlnirea lor săptămânală dintr-un salon de ceai din cartierul lor.

- Am citit asta în ultimul număr din Femmes de France, spunea mama lui Edouard, aplecându-se și vorbind în șoaptă. E de necrezut, dar e adevărat. Testul era chiar înaintea jocului. Îmi amintesc foarte bine, fiindcă am dat testul. 

Yvette întreabă ce fel de test era.

- Un test pentru mame, spuse mama lui Edouard. Se numea Ești o mamă care se amestecă în treburile copiilor? Știam că nu sunt, dar m-a amuzat să dau testul.

M-a amuzat, repetă mama lui Edouard. Testul mi-a dat dreptate, spuse mama lui Edouard gânditoare.

Vreau să spun că eram sigură...de fapt, tu știi, și o privi pe Yvette, Yvette cea mai veche prietenă a ei, nu ești niciodată cu adevărat sigură, în asemenea cazuri. Întotdeauna ți-e puțin frică.

Yvette dădu din cap.

Totuși știam.

Mama mea, spuse mama lui Edouard, era o mamă care se amesteca în treburile copiilor.

- Da, spuse Yvette, îmi amintesc, nu voia să te măriți cu Raymond. 

- E adevărat. Nu voia, spuse mama lui Edouard. Ciudat, uitasem.

Eu mă gândeam la altceva. 

Mă gândeam la felul cum mă îmbrăca.

Tăcere. 

- Îți văd și acum rochia galbenă, spuse Yvette. Amândouă izbucniră în râs. 

- Și pantofii mei albi, spuse mama lui Edouard. Râseră și mai și, ca două ștrengărițe.  Ea alegea ca pentru ea, spuse mama lui Edouard, ridicând din umeri ca pentru a o scuza pe cea absentă.

- Ea alegea ca pentru ea, spuse Yvette, care continua să râdă.

- Dar, spuse mama lui Edouard, eu îș șas pe Edouard să facă ce vrea.

I-am spus, vrei să te ocupi cu enciclopediile, e foarte bine. 

Ca să te cultivi, i-am spus. 

Dar nu ca să le vinzi. Sunt prea grele ca să urci cu ele atâtea etaje.

E o treabă care îl face să mai slăbească, Yvette.

Doudou al meu, spuse mama lui Edouard surâzând, e cam gras. Îi tot spun să aibă grijă. Nu-i rău să nu fie prea slab, asta place. Dar nici prea gras nu-i bine. Îi zic mereu, N-o să te însori niciodată, niciodată.

Se făcu tăcere.

Așezate pe scaunele lor, cele două prietene își priveau țintă ceștile de ceai.

Vigneta din Psihanalistul, Leslie Kaplan, Editura Trei, 2004, Romane Psy

Psiholog Lucia ANGHEL

0727.850.823

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.